În urmă cu 34 de milioane de ani, iguanele au pornit într-o călătorie de peste 8.000 de kilometri

În urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani, iguanele au făcut cea mai lungă călătorie cunoscută de orice specie terestră, navigând o cincime din drumul în jurul lumii din America de Nord pentru a-și stabili casa în Fiji, sugerează un nou studiu.

Cercetătorii cred că iguanele au făcut călătoria de peste 8.000 de kilometri pe plute făcute din vegetație, ajungând în Fiji la scurt timp după formarea insulelor.

• După 100 de ani de căutări, un calamar colosal viu a fost văzut pentru prima dată
• Un studiu arată că ciorile pot recunoaște regularitatea geometrică

„Vă puteți imagina un fel de ciclon care a doborât copaci în care se aflau o grămadă de iguane și poate ouăle lor, iar apoi au prins curenții oceanici și au plutit”, a declarat autorul principal Simon Scarpetta, autor principal și profesor asistent de știința mediului la Universitatea din San Francisco.

Șopârlele de un verde strălucitor din Fiji sunt singurele iguane din afara emisferei vestice, iar modul în care au ajuns acolo a fost un mister de lungă durată.

Într-o nouă analiză genetică publicată în revista PNAS, cercetătorii au descoperit că iguanele din Fiji sunt mult mai îndeaproape înrudite cu rudele lor din emisfera vestică decât se credea anterior, făcând călătoria direct de pe coasta de vest a Statelor Unite până în Fiji în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani, scrie LiveScience.

Iguanele au făcut o călătorie de peste 8.000 de kilometri

„Faptul că au ajuns în Fiji direct din America de Nord pare o nebunie”, a declarat coautorul studiului, Jimmy McGuire, profesor de biologie la Universitatea din California, Berkeley.

„Dar modelele alternative care implică colonizarea din zonele terestre adiacente nu funcționează cu adevărat pentru intervalul de timp, deoarece știm că au ajuns în Fiji în ultimii 34 de milioane de ani sau cam așa ceva.”

Anterior, unii biologi au presupus că șopârlele din Fiji – care fac parte din genul Brachylophus – descind dintr-o familie de iguane, acum dispărute, care populau cândva Pacificul.

Alții au sugerat că șopârlele ar fi putut pluti pe distanțe mai scurte din America de Sud și prin Antarctica sau Australia înainte de a ajunge în cele din urmă în Pacific.

O familie de iguane, acum dispărute

Dar aceste idei s-au bazat pe analize genetice anterioare care nu au arătat în mod concludent cât de strâns înrudite erau iguanele din Fiji cu alte iguanide.

Noua analiză se bazează pe o secvență de ADN la nivel de genom pe care Scarpetta a colectat-o de la peste 200 de specimene de iguane din muzee din întreaga lume.

Lucrarea a arătat că genul Brachylophus din Fiji este cel mai strâns înrudit cu șopârlele din genul Diposaurus, care sunt răspândite în deșerturile din America de Nord. Aceste iguane de deșert sunt bine adaptate la căldura toridă, astfel încât este posibil să fi avut adaptări pentru a supraviețui călătoriei lungi.

Cercetătorii estimează că aceste neamuri s-au despărțit în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani – ceea ce corespunde cu istoria geologică a formării insulelor.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Pui de iguane roz au fost observați, în premieră, în Insulele Galapagos

Un mexican a pus într-un rucsac 11 iguane. Ce s-a întâmpat când a ajuns la graniţă

Cum apare „divorțul” la animale?

Fosile de Mosasaurus cu dinți bizari „ca niște șurubelnițe”, găsite în Maroc